Proiectul CIPRINAQUASIG si-a propus identificarea unor aspecte definitorii, de fundamentare, a unei baze stiintifice cu privire la prevenirea aparitiei pe piata a produselor ciprinicole de cultura, contaminate biologic si chimic, cu o calitate indoielnica. In acest scop, s-a creat un parteneriat de cercetare intre Institutul national de cercetare dezvoltare pentru bioresurse alimentare - IBA Bucuresti, Institutul national de cercetare dezvoltare "Delta Dunarii" Tulcea si Universitatea politehnica Bucuresti - Centrul de cercetare pentru protectia mediului si tehnologii ecologice, sub coordonarea Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati. Cercetarile efectuate in cadrul acestui parteneriat au vizat elaborarea unor studii de caz cu privire la identificarea si evaluarea sinergica a contaminantilor chimici si biologici la nivelul a trei ferme ciprinicole reprezentative pentru sectorul romanesc de acvacultura care sunt localizate in bazinul inferior al Dunarii de jos si au fiecare surse diferite de alimentare, din doi afluenti ai Dunarii (Siretul inferior, Prutul inferior) si delta Dunarii. Desfasurarea proiectului a inceput cu studiul documentar privind categoriile de pericole biologice si chimice la nivelul fermelor ciprinicole care practica acvacultura in helesteie de pamant, in sistem deschis, dupa care, a continuat cu cercetari experimentale privind determinarea pericolelor de contaminare si evaluare a contaminantilor biologici si chimici la nivelul fermelor de acvacultura luate in studiu. Cercetarile experimentale s-au desfasurat in perioada anilor 2008-2010, atat in sezonul vegetativ, cat si in sezonul rece al anului, si au inceput cu analiza pericolelor legate de biosecuritate la nivelul unitatilor de acvacultura, respectiv cu analiza structurii calitative si cantitative a planctonului si bentosului din unitatile respective de acvacultura, precum si cu analiza starii sanitare a materialului biologic de cultura. Ele au continuat cu evaluarea calitativa a contaminatului biologic Clostridium botulinum la nivelul pestelui de cultura si al mediului sau de cultura, precum si cu evaluarea contaminantilor chimici: metale grele, hidrocarburi aromatice policiclice, substante organoclorurate si compusi bifenilici policlorurati. Astfel s-au realizat investigatii concrete si de inalta performanta la probele prelevate sincron si periodic de la nivelul mediului de cultura si de la nivelul produsului de acvacultura privind salubritatea si inocuitatea acestora prin dezvoltarea de metode de detectie si control a contaminantilor biologici si chimici ai ciprinidelor de cultura, in vederea imbunatatirii managementului riscului de contaminare pe lantul alimentar si alinierii la reglementarile in vigoare. Nivelul concentratiei contaminantilor mentionati mai sus si masurati in toate probele prelevate in perioada anilor 2008-2010 din: sediment, apa de cultura, plancton si peste, a fost sub limitele maxim admise, iar pestele din aceste ferme a fost declarat ca fiind necontaminat. Prin aplicarea pe baza de protocol de lucru a metodei de detectie a contaminantului Clostridium botulinum pentru evaluarea calitativa a acestuia in fermele ciprinicole in sistem deschis, s-a relevat prezenta tulpinii E non proteolitice la nivelul sedimentelor si a viscerelor de peste in corelatie cu parametrii mediului acvatic. Prezenta speciei Clostridium botulinum s-a dovedit a fi un factor de risc care trebuie luat in seama in analiza HACCP, avand in vedere efectele negative care pot surveni de-a lungul lantului alimentar. Proiectul s-a incheiat cu activitatea de elaborare si editare a manualului privind conditiile de productie piscicola in sistem de siguranta alimentara in fermele romanesti de acvacultura prin abordarea principiilor HACCP evidentiind astfel factorii limitativi pentru contaminantii biologici si chimici ai ciprinidelor de cultura in sistem deschis de acvacultura. Rezultatul procesului de evaluare a riscului de contaminare a pestelui de cultura poate contribui la dezvoltarea de ghiduri de bune practici la nivel de ferma piscicola cu privire la siguranta alimentara. De-a lungul perioadei de derulare a proiectului toti partenerii proiectului au contribuit la procesul de diseminare a rezultatelor proiectului prin prezentarea lor la manifestari stiintifice internationale si prin publicarea de articole stiintifice indexate in baze de date recunoscute la nivel national si international. Totodata, diseminarea rezultatelor proiectului s-a materializat si prin publicarea a 2 manuale: un manual de detectie specifica a speciei Clostridium botulinum prin tehnica PCR, destinat laboratoarelor de specialitate si un manual destinat fermierilor piscicoli si asociatiilor profesionale in vederea elaborarii Planului HACCP la nivel de ferma, care cuprinde descrierea factorilor limitativi pentru contaminantii biologici si chimici ai speciilor de ciprinide de cultura din acvacultura practicata in helesteie, in sistem deschis.